Cer o cafea pentru doi,
pentru ceilalți, doar ploi!
Încă o dimineață pierdută,
lumii i-a mai căzut o redută.
Un alt pariu ratat, pe un fior,
nicio traducere pentru dor.
Un ziar necitit stă pe masă,
veștile vechi nu mai au casă.
Lingurița se-nvârte-n abis,
hârtia tace, nimic nu s-a scris.
Clipa ne pierde și nu se întoarce,
ceasul mecanic timpul îl stoarce.
Speranțe deșarte, ca niște cocori,
zboară-n zig-zag printre nori.
