Ca orice roman care se respecta, sambata seara, pe la orele 19.00 trecute fix, avand in vedere ca era 1 decembrie, m-am\u00a0infundat pana\u00a0dincolo de pantec in fotoliu si am ascultat Rapsodia Romana no 1 a lui George Enescu. Aiureli. Pai daca sunt roman, normal ca am ceva personal cu mine insumi si ma pedepsesc cand imi e lumea mai draga. La orele 19.00 ma aflam pe Splaiul Independentei, inotand voiniceste prin multime, tarand dupa mine si restul familiei si vreo doua bucati prieteni, intr-o incercare disperata sa ajung in Piata Unirii sa vad MAGAOAIA. Ce poate fii mai frumos si mai in spiritul Craciunului decat vreo 2-3 sute de tone de fier beton si cateva mii de neoane. Inca de pe la Piata Eroilor am putut sa constat ca situatia este dramatica, alte cateva zeci de mii de bucuresteni impartaseau alaturi de mine aceleasi dorinti inaltatoare. Cum prostia este tenace de felul ei, am continuat marsul spre Cel Mai Inalt Morman de Fiare din Europa. Patruns adanc in aglomeratie mi-am dat seama ca incepe sa-mi placa. Trageam cu aceeasi ureche si in stanga si in dreapta: „Elodia..”, „Unde e fa copilul..”, „Ce teapa a luat nea Gigi”, sunt cateva franturi din gandurile animalulului cu zeci de capete. In cele din urma am ajuns in fata minunii. In fata din punctul meu de vedere. Pana la radacina bradutului mai aveam de parcurs aproape un kilometru, dar intr-un moment de luciditate mi-am\u00a0impus sa ma opresc. Am spus un moment. Dupa\u00a0doar cateva secunde, ca orice japonez care se respecta am scos apartul foto sa imi fac rost de o amintire de la locul faptei. Dovedind ca\u00a0masinariile au nervii lor, Canonul mi-a ordonat scurt si fara drept de apel:”Change battery”. Sa le schimb cu ce? Poate cu un siret de la pantof, ca in zona nu mai exista nici o idee de viata civilizata. Rupt in doua de efort, sa nu mai spun de restul familiei, am pornit cu pasi sovaitori spre domiciliu. Daca nu am spus, repet, civilizatia disparuse. Nu mai circula nici un mijloc de transport in comun pe o raza de 3-4 kilometri. Asa ca am facut uz de primul mijloc de locomotie al omenirii: picioarele.In apropiere de parcul Izvor am simtit deodata in nas un miros cunoscut, iz de cetina de brad. Aroma de Craciun. O revelatie. Mireasma era imprastiata in jur de un mic bradut, culcat la pamant, bine tavalit\u00a0in noroi de hoardele de crestini.\u00a0„Sta nefiresc de teapan, trufas, insa rapus”, a spus Labis, inaintea mea, despre un pescarus. La fel se intampla si cu bradutul meu.\u00a0Imi oferea tot ceea ce nu putuse sa-mi dea cel mai mare brad din Europa, un strop de emotie, si senzatia sarbatorilor ce vor veni.\u00a0Soldatul necunoscut al lui Mos Craciun isi facuse datoria, putea sa moara. ….. Punctele de suspensie reprezinta un moment de reculegere in memoria milioanelor de brazi care au cazut la datorie. Cel mai mare brad din Europa nu cade, el este demontat.<\/p>\n
PS<\/p>\n
„Ma intorceam de la servici”, „am fost pana la un prieten care locuia acolo”, „vroiam sa fac niste cumparaturi”, sunt cateva din scuzele invocate de cei care s-au aflat sambata in zona si vor sa salveze aparentele.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ca orice roman care se respecta, sambata seara, pe la orele 19.00 trecute fix, avand in vedere ca era 1 decembrie, m-am\u00a0infundat pana\u00a0dincolo de pantec in fotoliu si am ascultat Rapsodia Romana no 1 a lui George Enescu. Aiureli. Pai daca sunt roman, normal ca am ceva personal cu mine insumi si ma pedepsesc cand…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/132"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=132"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/132\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dedes.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}