Dacă ar exista un Campionat Mondial de Nostalgie aş putea lua aurul fără pic de antrenament. Bănuiesc că ştiţi acest lucru.
Din motive aproape tehnice, ca să nu spun tactice, de ceva timp m-a reapucat dragostea de fotbal. Dezinteresul însemna să vad 2-3 meciuri pe săptămână, dragostea implică urmărirea a 7- 8. Pentru mine fotbal înseamnă copilărie, tata, echipa națională și FC Argeș. Strict personal, FC Argeș este egal cu Dobrin și Halagian. Dacă trag o linie groasă, de azi nimic din ceea ce mă leagă de fotbal nu mai este pe această lume și a trecut în partea cealaltă. Am făcut câteva interviuri de când frec pixuri, creioane, mașini de scris și tastaturi, dar singurele pe care am simțit nevoia ”să le duc acasă” au fost cu Dobrin și Halagian.
