Am vorbit și o piatră, de tăcere, s-a îmbolnăvit Am zâmbit, și de primăvară s-a despărțit, jucăuș, o floare de corcoduș. Doar l-am privit, uimit, și a rămas cu râsul în gât, un cuțit ascuțit.
Memorie
Memoria este locul meu de joacă preferat. Amintiri, gusturi, mirosuri, culori, le mixez, le destram și le recompun după cum mă taie capul. În ultima zi de lucru în redacție a colegului Fetic (un nebun frumos, ar putea fi și mai frumos dacă ar fi mai puțin nebun), un alt coleg i-a făcut o omletă….
Mărţişor
Orice barbat/baiat invidiază la un moment dat femeile/fetele. Să mă lansez în a expune motivele ar reprezenta o capcană pe care o evit. Așadar, vorba prietenului meu din copilarie Ion Creangă: „Nu știu alții cum sunt…”, dar eu am invidiat prima dată femeile pe 1 martie secolul trecut. Atunci am fost oprit să mă duc…
Jai, ai, ai, ai
Din când în când îmi fac curaj și pun mâna pe telecomandă, mânat de curiozitatea de a afla ce posturi tv îmi mai livrează firma de cablu. Altfel, am 4-5 canale tv pe care le vizitez cu o regularitate îndoielnică, în rest niciun sentiment pentru celelalte 120 – 130. Astfel am ajuns pe Bollywood TV,…
Suflet înghețat
Stătea sufletul în poziție de drepti, straveziu, Ca un soldat la apelul de dimineață Era înțepenit, el veșnic zglobiu De parcă înghițise un continent de gheață. „Ești necăjit, te doare ceva?” Am lansat întrebarea interioară. In ureche mi-a ciocănit un glas de mucava. -” O masea” , a zis într-o doară.
Cocoșei pensați
Doi tineri model 2019 (pensati, blugi cu vedere la glezne, hanorace cu extensii…) aveau o controversă pe care încercau să o rezolve cu pumnii, palmele și picioarele. Spectacolul era suficient de jalnic încât să strângă destul de multă lume, care să nu simtă nevoia să intervină. Ca să vă dau un reper, pareau genul care…
Mic dejun de foame lungă
Am tăiat două a felii de vânt, de noiembrie și martie, au gust mai intens. Le-am uns cu putin cer, din acela de dinainte de viscol. Am fiert, la flacăra unei minți rătăcite, o cană de ceață, luată din marginea bălți, și când a dat in clocot I-am trântit două lingurițe de melancolie, pentru accentuarea…
”Prietenii au cuvântul” – astăzi ne povestește Iulian Mareș
Începând de astăzi găzduim și poveștile prietenilor. Un gest firesc într-o lume tot mai lipsită repere. ”Prietenii au cuvântul”: ”Am crescut în Bărăgan, la 20 de kilometri de Dunăre. În sud, adică. Spun ca am crescut, la propriu și la figurat, nu numai că am copilărit. Am avut noroc de bunici și de străbunici. Din…
România, azi.
Un om, un câine și o sfoară. Câinele e de rasă. Sfoară îl ținea de om. Intervin când din senin bipedul începe să lovească patrupedul. Omul se dovedește a fi foarte arțăgos. Mă înjură și mă amenință. O face ciudat: ”Vezi, bă, că am mai fost la pușcărie din cauza unor fraieri ca tine”. Bravo,…
Bună ziua, tristețe
E sâmbătă, cea mai veselă zi când nu e posacă. Un latino-american îmi cântă ” buenos dias tristeza”. Youtube-ul ne face legătura, deși el e mort și eu doar mă antrenez. E ianuarie și toate începuturile par să fie la sfârșit. În ibric fierbe ceva, ce va fi? Ceai, cafea, greu de spus! Pe stradă…
