Pierdut printre gânduri, am intrat într-o farmacie. Doream să plătesc taxa pentru frica de durere, cum ar spune persoane cu mare priză la public. În fața mea se afla o doamnă, de o bătrânețe greu de închipuit. Mâinile erau două seismografe, care desenau pe hârtie invizibilă, intensitatea cutremurelor interioare. Ochii, un mic semafor, cel roșu…
Poveste de Paşte: dictatură şi ouă roşii
De câteva luni pe la ce colţ de stradă îţi plimbi basca apare inevitabil cineva care încearcă să-ţi explice că trăim într-o dictatură, după care slobozeşte înjurături de toată mâna la adresa celor care ne conduc. Aceeiaşi oameni laudă cu câte trei-patru guri regimul comunist. Ascult şi merg mai departe, nu înainte, ci înapoi. Ajung…
Sub semn
M-am născut sub semnul toamnei reci, cu o frunza moartă-n palma stângă, aruncat în vremuri triste, seci plămădite anume să te frângă! Am venit pe lume să rezist, la succes, ispită şi durere. M-am hrănit cu vise să exist, sub un cer de lacrimi şi tăcere. N-am strigat și nu m-am plâns prea mult. Sunt…
Mă urmărește timpul
Mă urmăreşte timpul, ceas cu pas,Eu fug – şezând…pe gânduri de pripas.Sunt plin de spaime care nu se vădși-n minte se adună un prăpăd. Ajung la mal, dar malul fuge iar,un vis bolnav, cu valuri de amar,nu ştiu să înot, dar m-arunc,speranţa-i bolovanul ce mă trage adânc. Și simt că mor de atâta viu,iar plânsu-mi…
Umbre
Plimb umbra unui câine, iar lumea îi admiră doar lesa de argint. Un purice famelic, căzut dintre fantome, îmi strigă să-l prezint, sătul de greva foamei, vrea să-și găsească grabnic o gazdă generoasă și aerul se mișcă, o coadă închipuită, se agită bucuroasă. Sub tălpi se simt ecouri, țărâna-mi spune tainic povești fără stăpân,o mână…
Muzicuta
Pe strada pe care locuiesc vine, adesea, un domn, să solicite trecătorilor un ajutor bănesc. Nu scoate o vorbă, dar nu e înconjurat de tăcere. Cântă la o muzicuță. A cântat și la nai, dar l-a abandonat de ceva vreme, probabil instrumentul s-a sinucis. La început nu i-am dat bani, să nu-l încurajez (cântă înfiorător…
Amor la metrou
Metroul bucureștean este păzit. Nu cunosc criteriile după care sunt angajați urmașii lui Kevin Costner, dar ele ar merita studiate cu atenție. Ieri am prins, din zbor, o pâlpâire a unei povești de dragoste între un el și o ea, angajați ai firmei de paza de la metrou. Era suficient de aglomerat încât ei să…
