Am plecat să cumpăr roșii, castraveți și brânză. Am eșuat înainte să intru în piața, brânza s-a dus prima. O carte de poezie i-a luat locul. O vindea un bătrân, pe ea și pe altele. I-am dat cât nu mai face o carte pentru restul lumii. O tânără cu o fustă numai flori și încrețituri,…
Bucureşti, primăvara anului 2024, pe o stradă de la periferie se intersectează doi oameni, care, teoretic, nu au nimic de împărţit. Unul cu capul în nori (eu), altul cu norii pe post de acoperiş (el). -Te pup, ai o ţigare? . -Nu, nu fumez! -Dacă fumai îmi plasai una? -Sigur! -Te pup. Dacă eram milionar…
În altă viață am fost o floare de mac, chiar și acum, înfloresc discret și tac. Fără rădăcini, mă usuc și pier, un punct roșu, între pământ și cer
A fost odată ca niciodată. Ştiu, niciodată să nu spui niciodată. Reluăm, a fost odată… sau niciodată, nimic nu mai e sigur. Au fost doi prieteni, Alonso şi Alfonso. De fapt Marin şi Marian, dar numele lor erau prea locale, iar acum toate poveştile au aspiraţii internaţionale. Cei doi s-au cunoscut în copilărie, dar în…
Sub talpa cerului, albastru-gri, pierdeam cu nonșalanță încă o zi. Eram atât de plin de tu și eu C-aveam apucături de semizeu! Schimbam minutele în sentimente. Un alchimist cu gânduri recurente. Credeam că mâine va tot fi Că după orice beznă vine zi! Cernând, absent, nispul sufletului meu M-am revăzut, copil, plimbând un zmeu. Și-am…
Am ieșit la o foarte scurtă plimbare, după ploaie, fix ca o ciupercă (mereu am visat să mă deplasez mai mult pe verticală decât pe orizontală, ca orice plantă – atenție, aici nu e autoironie, e lăudăroșenie). Când am ajuns în zona Străzii Romancierilor, pe un zid stătea scris, mare, negru pe galben ”M… Dan”….
Dimineță, răcoare, stăteam liniștit (cum mă cunoașteți) într-un troleibuz verde, care poate circula și cu ”bețele” culcate. În interior fix trei oameni. La prima stație se mai urcă două doamne, eligibile pentru un program de turism dedicat seniorilor. Un bătrânel, până atunci apatic, sare ca un arc de pe scaunul lui și le invită pe…
