15978659_10211822999760616_1469171761_n

Lopătarul

Ieri l-am văzut pe Usain Bolt altoit în Eliud Kipchoge (campionul olimpic la maraton) dând la lopată în fața blocului. Desigur, acțiunea se petrecea la ceas de seară, atunci ies vecinii să-și dezgroape mașinile după ce fraierii ( a se citi eu + niste variabile) au terminat de curățat aleea. Omul meu a pus ochii pe un spațiu de parcare, mărginit de două mașini, un copac și axul drumului și s-a pus pe treabă. Avea o lopată uriașă care mușca hălci enorme de zăpadă într-un ritm amețitor. Ca un viitor pensionar m-am instalat comod la geam, cu un ceai în față și am început să privesc cu lăcomie la agitația din parcare, dar acordând mai multă atenție vitezomanului.

După primele cinci minute stăteam cu telefonul în mână pregătit să sun la ambulanță, eram convins că va face infarct, avea pur și simplu un ritm diavolesc de a da din lopată. Spațiul pe care el vroia să-l elibereze fuse privit ca loc de depozitare a zăpezii de către alți posesori de mașini, care se apucaseră de treabă puțin mai repede. După 15 minute îngerul lopătarilor a decis să-i acorde o șansă. O mișcare rapidă, dar bruscă, a făcut ca lopata  (din plastic) să zboare iar el să rămână doar cu coada în mână. Ghinion – lopata s-a proptit direct în parbrizul mașinii din dreapta, noroc – mașina era cu zăpadă pe ea, așa că șocul a fost atenuat. După repararea sculei ritmul s-a diminuat, probabil și de teamă de a nu provoca pagube colaterale. Mai încet, dar voinicește, omul a continuat să rearanjeze relieful încă 90 de minute, cu alte 4 pauze de reparat lopata. Finalul a făcut toți banii din punctul meu de vedere, omul a lăsat lopata jos și s-a îndreptat către mașină. Când l-am văzut că se urcă într-o namilă de automobil, probabil Volkswagen, am crezut că mă surp de râs. Chiar și de la etajul 7 se putea observa că în locul creat, lung cât pentru un microbuz, dar foarte îngust, doar un șofer foarte abil ar fi putut strecura un Tico, cu condiția să îl părăsească pe geam. S-a convins și el repede, a lăsat masina în mijlocul drumului și….s-a dus 10 metri mai în stânga și a început să lopăteze. Mă știți, milos până peste poate, nu am mai suportat chinul, așa că am părăsit postul de observație și m-am dus…(eeee nici chiar așa) pe canapéa să citesc ceva.

Explicație foto: omul poate fi zărit mai spre „coada” autobuzului. În final a reușit să parcheze blocând alte două mașini.