20067969_10213624600879518_27476360_n

La drum cu bunica!

„Hai, sus, mai vioi, că la vârsta voastră nu aveți voie să vă plângeți că v-a moleșit căldura”, și-a făcut intrarea în autobuz bunica (relativ tânără pentru acest rol, genul uscățiv – energic- isteric) însoțită de cei doi nepoți (undeva între 4-6 ani). Vioi, nepoțeii s-au agățat de primele bare care le-au ieșit în cale, precum doi marinari obligați să stea pe puntea vasului în plină furtună în mijlocul Pacificului. Ușile se închid aproape lin, șoferul pornește aproape grăbit și după nici 100 de metri, frânează brusc.

P1060383

Adolescenţa

În mijlocul tuturor crizelor posibile m-am emoționat, până la o lacrimă cursă pe interior, citind o poezie și ascultând cântecul plămădit din miezul ei. M-a izbit o melancolie cu aromă de 17 ani (atât cât are fata mea acum), greu de închipuit și explicat, un dor de anii când monezile se devalorizau, economia se prăbușea, iar eu luam cu împrumut, ofeream cu dobândă, tezaurizam și risipeam fără remușcări cel mai valoros lucru cu putință: fericirea.

femeie-pe-cantar-372x420

Disperare

Cine mai spune că suntem foarte săraci primește de la mine un bilet de autobuz. Sunt în 668, pe locurile din spate, 2+2, în vecinătatea mea sunt 3 doamne, cea mai subțirică are lejer peste 100 de kilograme. Colega mea de banca e campioana. Aș vrea sa cobor, dar e clar ca o pot face doar cu cei de la descarcerare.

18983191_10213249529902978_1328731903_n

Revederi, colegi, colegialitate, izolare

„Pe vremea mea…”, nu fac parte din această categorie, în care totul era bine într-un anumit moment și totul pute în altul, în care eu nu mai sunt tânăr, dar alții, ce obrăznicie, sunt.

Chiar și de pe această poziție constat că ușor, dar sigur, dispare ideea de colegialitate, camaraderie, apartenență la grup/colectiv. Generațiile care vin din urmă sunt compuse tot mai mult din solitari, care se simt confortabil doar în spatele unui ecran și a unei tastaturi.

DSCF4171

Sulina – capătul lumii din capul meu

Cel puţin o dată în viaţă orice om visează să meargă la capătul lumii. Am stabilit de câteva secole că pământul este o sferă, dar mintea umană, colțurasă, îl imaginează în continuare cu mai multe capete.

Să visezi nu costă nimic, să mergi la capătul lumii costă enorm, mai ales dacă ai ca punct de plecare România și consideri că Australia, Chile, Alaska, Noua Zeelandă, Japonia sunt câteva dintre capetele acestei lumi fizice.

ID-100247249

Cu toţi dinţii în direct

Sunt la un pas de colaps. Stau pe scaunul de la geam şi lângă mine e o mamaie cu o pungă plină de proteze dentare. Le scoate, le pune, după care, peste umărul meu, se priveşte în geam.
Operațiunea se repetă iar și iar.
La un moment dat încerc să mă ridic și să fug. Mamaia nu aude. îi zic ca vreau sa cobor. La al treilea “ce?” proteza de sus îi cade în poală. Mor!

Superstitii despre ploaie

Meteorologie, muzică și imaginație

Și afară plouă, plouă și eu mă împiedic în colțuri de romantism prin RATB.

O doamnă cu părul roşu, scurt, ţepos, cu buzele mânjite cu un roșu aprins și ochii înconjurați de un negru tăciune, ușor corpolentă, puțin trecută, ținea strâns de mână un domn, genul „acum sunt putred, dar cândva am fost ceva”. Priviri languroase, aruncate în toate direcțiile, și brusc făsă niciun avertisment doamna a început să îi îngâne la ureche, dar nu suficient de încet încât să nu aud și eu, un cântec al Marinei Voica

fotbal

Sensibilii fotbalului

Motto
Din cele mai vechi timpuri, când lucrurile se desfăşoară în favoarea noastră – chiar şi în afara regulilor şi legilor – ne place liniştea, când însă suntem dezavantajaţi, facem scandal, urlăm, ne punem poalele în cap, chiar dacă avem chiloții în vine.

După o lungă cercetare personală, absolut lipsită de baze științifice am descoperit care sunt cei mai sensibili bărbați din această țară: suporterii celor două echipe de frunte ale Capitalei (Steaua și Dinamo)

DSCF4731

Pescar sportiv

Patima pescuitului m-a reprins în mreje. Așa că am trecut de la teorie, reviste, TV, site-uri, la chestiuni practice. Am purces pe o baltă privată, mai ales că suntem în prohibiție, dornic să îmi recapăt reflexele. Ajuns la fața locului, foarte de dimineață pentru mine, dar nu și pentru pescarii profesioniști, am avut parte de un prim şoc. Privind spre malul lacului, unde erau înșirați „colegii” m-am simțit ca și cum mă prezentasem la startul „Turului Franței” cu Pegasul din copilărie.

wall-001

10 ani

Dedes.ro a făcut, astăzi, 30 martie, 10 ani. A fost bine, putea fi și mai rău! Citit de câteva zeci de mii de oameni, ignorant de câteva miliarde, la fel ca autorul, blogul și-a văzut de ale lui, în ciuda vremurilor tulburi pe care le-a traversat.Câțiva oameni au râs, s-a mai și plâns, pe scurt, viață.

1 2 3 72