Disperare

Cine mai spune că suntem foarte săraci primește de la mine un bilet de autobuz. Sunt în 668, pe locurile din spate, 2+2, în vecinătatea mea sunt 3 doamne, cea mai subțirică are lejer peste 100 de kilograme. Colega mea de banca e campioana. Aș vrea sa cobor, dar e clar ca o pot face doar cu cei de la descarcerare. Îmi e frica, dacă șoferul frânează brusc o sa mor strivit. Îmi dau seama ca încă sunt tânăr, mai vreau sa trăiesc. Colega de banca transpira, a apărut pericolul de înec. Cred ca vede ce tastez…. Am scăpat, și-a scos ochelarii să- i ștearga. Pitesc telefonul. Ajutor!

PS
Nu am nimic cu nimeni, dar reacționez rapid și uneori disproporționat la orice forma de agresiune fizică (Amabil, cum mă cunoașteți, i-am zis „stați să eliberez și acest loc”, dar doamna s-a simțit jignită și mi-a aruncat un „pardon” absolut veninos…Nu vorbim de plinuțe, ci de cele mai pline femei cu care am împărțit un autobuz. ). Fiecare e liber sa fie cum vrea, dar sa nu ma deranjeze.

6 vizitatori online acum
0 vizitatori, 6 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 9 la 12:14 am UTC
Aceasta luna: 25 la 05-10-2018 04:22 am UTC
Acest an: 102 la 02-13-2018 06:58 am UTC
Din toate timpurile: 276 la 01-02-2011 09:45 pm UTC