Început de ani ’90, seară de Moș Nicolae, orașul mirosea a combustibil ars, benzină cu plumb – așa se purta atunci –, scorțișoară prefabricată și speranțe ieftine. Eu mă târam pe stradă cu aerul acela specific studentului sărac: un amestec de foame, idealism și niște lei în buzunar, care se devalorizau în timp ce îi…
Categorie: Amintiri de maine
Amintiri de maine
Trei bătrâni
Trei bătrâni stăteau pe o bancă, aproape de Piața Valea Ialomiței. Discutau despre viață și moarte. Doi erau vorbăreți, unul, doar foarte speriat. Primul povestea cum înghițise un tub cu 30 de pastile de Noliprel (sunt pentru tensiune) și mai avea unul pregătit, dar a venit peste el Ambulanța (presupun că doar cadrele medicale de…
Mai
Când vine luna mai, Îmi vine să beau ca un înger căzut din ultimul Rai, Să uit că la anul voi fi prea bătrân Şi să îmi amintesc ce tânăr eram anul trecut… Când vine luna mai, Îmi vine să mă preschimb într-o boare de tei, Să mă furişez prin oraşe şi văi, Să ocolesc…
Poveste de Paşte: dictatură şi ouă roşii
De câteva luni pe la ce colţ de stradă îţi plimbi basca apare inevitabil cineva care încearcă să-ţi explice că trăim într-o dictatură, după care slobozeşte înjurături de toată mâna la adresa celor care ne conduc. Aceeiaşi oameni laudă cu câte trei-patru guri regimul comunist. Ascult şi merg mai departe, nu înainte, ci înapoi. Ajung…
„Sala așteptărilor pierdute”
PERSONAJE: • CERŞETORUL – om al străzii, neîngrijit, dar isteţ, cu o filozofie proprie despre viaţă. • DOMNUL CU BARBĂ – un om aparent respectabil, ironic, uşor cinic. • TÂNĂRUL – nu vorbeşte coerent, emite doar consoane sau vocale, e preocupat de un telefon. LOCUL ACŢIUNII: O sală de aşteptare dintr-o gară. Bănci vechi, un…
Un leu
Vara aceasta am colecționat bancnote de un leu. Nu zâmbiți. Am zis să mă răsfăț în concediu (în traducere: să mai cumpăr ceva complet inutil). Cum nu puteam pleca în vacanță cu cărămida de lei, am făcut un schimb cu comision zero, la domiciliu, și am decis să plătesc cu verzișorii ceva la bancă. O…
Bătrânul și cîinele
”Mă scoate în fiecare dimineață”, zice bătrânul. Stă pe o bancă, azi ține cățelul în brațe, în alte dimineți îl are lângă el, la picioare. ”Nu prea mai merge. Înainte îl scoteam eu la plimbare, acum mă scoate el pe mine din casă. Fumăm o țigare, mai mult eu, bem o cafea și după înapoi…
