Categorie: O lume minunata

Vinerea nu e zi de aventuri. Am plecat să fac un RMN, cu stângul, deși problemele sunt pe dreapta! Înainte să mă pun pe drum am fost informat că trebuie să merg mai pe la marginea Bucureștiului (cealaltă margine față de aia în care stau eu). Când am făcut programarea locul de întâlnire era mai…

Purtam necesitatea prin zona Gării de Nord. Era necesar să ajung la birou și trebuia să-mi plătesc abonamentul la telefon, îmi bătea în ecran termenul limită. Am ieșit de la metrou – a se remarca, o cam ”ard” pe sub pământ, mă pregătesc pentru viitor – și am scrutat orizontul. Peste drum am zărit o…

Sunt in metrou, e ora cand inteleg viata unei sardele in conserva. Prind un loc. Vecinul de scaun se uita la niste semipornaciuni, cu sonor. Ma uit la el cu un soi de repros. Zero raspuns, e prins cu totul, i se zbate un ochi de am impresia ca va sari sa ma muste. Are…

Pe diverse canale, mai pe ocolite, mai cu mantă, primesc buchețele de amenințări (deocamdată voalate)  legate de viitorul persoanei mele, pe motiv că mă exprim în public și în privat împotriva unui neica nimeni (Călin pe numele de botez), care debitează enormități și platitudini într-un ritm greu de egalat. Cum dementul context internațional pare să…

Stând cu atenția răstignită între globalismul lasconian și slavismul extraterestru călinescian, ratăm frumoasele manevre ale PSD (cel mai probabil aprobate tacit de PNL), care se pregătește să ne servească niște împachetări cu nămol, ca să ne obișnuim mai repede cu pământul. Par dispuși la absolut orice pentru a rămâne pe poziții. Pe de altă parte,…

Politicieni, artiști, jurnaliști, scriitori, profesori, academicieni muncitori, țărani sunt uimiți/speriați din cauza prezenței lui Călin Georgescu (campion absolut la proba ”debitat solemn enormități”) în turul doi al alegerilor prezidențiale. Sunt îngroziți de faptul că niște oameni, mai mult sau mai puțin orientați în această lume, s-au lăsat păcăliți de niște clipuri difuzate pe rețele de…

De sâmbăta morților, orice ai face sau nu ai face, te bântuie amintirile. De toate felurile, inclusiv unele nehotărâte, pe care, încă, nu știi unde să la clasifici. Era noiembrie 1989, nu rețin ceva mai gri ori cât aș rula amintirile. Eram în săptămânile de atelier, adică nu mergeam la ore, învățam, practic, să devin…