Casele lor și investițiile noastre

Un control medical de rutină m-a dus într-o superbă vilă destul de veche. Am intrat, am admirat, mi-am oferit tensiunea arterială, am ieșit și abia atunci am remarcat plăcuța de pe peretele de la stradă, pe care scria că respectiva casă i-a aparținut lui Mihail Sadoveanu.

Gusturi muzicale

Undeva în Bucureşti, într-un mini-cartier nou clădit, cu populație majoritar hipsterească, un tip, din aia epilați pe mâini și picioare, pensați, care își lucrează freza și își cremuiesc barba câte o oră în fiecare dimineața, bine plimbați pe la sala de forță, dar pe care …

SĂRUT MÂNA, DOAMNA MEA

Cred că e de la astenia de primăvară, altfel nu-mi explic de unde această avalanşă de ciudaţi în proximitatea ființei mele.
În fața mea la coadă la covrigi (da sunt cozi la covrigi, pentru că sunt ieftini și umplu burțile) se află un domn.

RATB-ul face minuni!

O doamnă în vârstă așteaptă autobuzul pe prima bandă a șoselei. După ce două mașini o ratează de puțin, o invit pe trotuar, e un loc mai sigur. Refuză, nu poate să urce bordura, e foarte bolnavă. Nu insist, suntem deja peste 7 miliarde

Penalul Ilie

Doi tineri (20-25 de ani) discută relaxat. Unul povestește ceva.

„Băi, e penal rau, râzi de te strici. Sunt țăranii aia pe acolo cu poantele la ei, da moșul e cel mai tare. Are niște glume în el, ți-am zis, penal, penal. E o fază cu niște fasole, mori”. M-am gândit că a revenit Bendeac la TV cu niște glume de mare angajament sau un nou vlogger a lansat un mini-serial umoristic.

Ceasul ceferistului

Nu-l văzuseră toți, dar știau de el. Tite se angajase la CFR și primise un ceas deșteptător. Un război mondial avusese loc, un altul urma să înceapă.

Ceasul era cea mai „deșteaptă sculă din sat”. Suna la fix patru dimineața, pentru că la 6 Tite trebuia să intre în post și până mânca, până se îmbrăca în „haina statului”, până parcurgea pe jos cei 5 km până la gară, abia dacă avea timp.