Categorie: O lume minunata

Există o uimire, mai mult sau mai puţin sinceră, legată de succesul pe reţelele de socializare al unor personaje nedăruite de natură cu nimic. Invariabil se pune problema drumului greşit pe care a pornit-o lumea. Cred că ne pripim. Dacă facem recurs la memorie (cine o mai are) ne aducem aminte că oamenii cei mai…

Imposibil să nu vă fi lovit, de la începutul acestui an, de cel puțin 100 de ori de răspunsul ”cu drag”. E o modă de care cu greu mai scăpăm. Un tic verbal care mimează maxima amabilitate. Azi am mers să plătesc o factură la o companie de telefonie. La ghișeu era un tânăr pe…

O doamnă, aflată destul de aproape de ”o lume mai bună”, discuta la telefon cu mult patos cu o colegă de pensie târzie, astfel încât să fie auzită de un întreg magazin. Totul a plecat de la povestea probatului unor rochii, alături de alte două femei, pentru un eveniment. Eu m-am gândit la o înmormântare,…

Credeam că m-am pierdut într-o tăcere groasă, zăpadă veche întinsă pe-o tinerețe stoarsă. Dar de prin margini tulburi de univers ciudat, Un semn discret aduse un zâmbet și-un oftat. Era o adiere, un vis roz-alb, un gând, Era o tresărire din tot ce-i muribund, Și-n colțul unei clipe, cu ochii-ntorși spre ieri, Am auzit chemarea…

Pierdut printre gânduri, am intrat într-o farmacie. Doream să plătesc taxa pentru frica de durere, cum ar spune persoane cu mare priză la public. În fața mea se afla o doamnă, de o bătrânețe greu de închipuit. Mâinile erau două seismografe, care desenau pe hârtie invizibilă, intensitatea cutremurelor interioare. Ochii, un mic semafor, cel roșu…

Plimb umbra unui câine, iar lumea îi admiră doar lesa de argint. Un purice famelic,  căzut dintre fantome, îmi strigă să-l prezint, sătul de greva foamei, vrea să-și găsească grabnic o gazdă generoasă și aerul se mișcă, o coadă închipuită, se agită bucuroasă. Sub tălpi se simt ecouri, țărâna-mi spune tainic povești fără stăpân,o mână…

Pe strada pe care locuiesc vine, adesea, un domn, să solicite trecătorilor un ajutor bănesc. Nu scoate o vorbă, dar nu e înconjurat de tăcere. Cântă la o muzicuță. A cântat și la nai, dar l-a abandonat de ceva vreme, probabil instrumentul s-a sinucis. La început nu i-am dat bani, să nu-l încurajez (cântă înfiorător…