Lună după lună, noi urcăm spre cer, Trepte de iubire sprijină povara. Binele rămâne, cele rele pier, Doar în doi rămâne veşnic primăvara. Zilnic antrenaţi, paşii nu mai dor,Drumul o coteşte spre tăceri mai moi,Tot ce-a fost frumos creşte-n viitor,Unde Eu dispare şi rămâne Noi. Timpul ne încearcă, dar ne ţine strâns,Ca un nod de…
Colindul lui Toma
Toma nu a avut niciodată nimic. Anul acesta, nimicul se împuținase. Vedea și el, vedeau și ceilalți. Nu îl apăsa asta prea mult. Dacă sunt oameni care conștientizează zilnic că devin mai bătrâni, înțelepți, frumoși, bogați, el nu vedea nicio diferență: azi era la fel ca ieri, ca acum 10 ani și ca mâine, nicio…
Acasă
Acas’ nu mai e mama,Nici tata nu mai este,Zadarnică-i şi teama,Ce-a fost e acum poveste. Copilul meu e mare,Iar eu sunt tot mai mic,Şi viaţa-i o cărareCe se îngustează un pic. În mine, casa vecheMai scârţâie uşor,Şi-aud, într-o ureche,Cum se traduce… dor. Ce-a fost nu se întoarce,Ce-o fi vom şti curând,Iar viaţa încet ne stoarce,Ani…
Ai tu?
Mă retrăgeam spre casă precum soldații lui Napoleon din Moscova, înfrigurat, înfometat, cu ranița goală și cu gândul la mii de kilometri de mine. Din depărtare se auzea o voce aflată la intersecția dintre euforie și melancolie. ”Ai craci ca ai mei?” răsună o întrebare fără răspuns. Mai fac câțiva pași și observ întregul tablou:…
Când îngheață răutatea?
Răutatea îngheață încet, mai întâi în colțul gurii, unde cuvintele stau înșirate ca niște păsări speriate. Apoi în mâini, care nu mai știu dacă să lovească sau să ofere, puțină căldură în tăcere. Îngheață când aerul se limpezește și nu mai ai unde ascunde nimic, nici măcar licărul unui chip pe care l-ai iubit și…
Falsificatorii
Sâmbătă am fost extrem de ocupat. Am făcut bani. Pe bandă rulantă. Cu foarfeca, un marker negru și o agendă veche. Am decupat hârtiuțe, am mâzgălit pe ele 5 lei, 10 lei, 50 lei și le-am lăsat la uscat pe masa din bucătărie, ca pe niște bancnote scoase dintr-o imprimantă strâmbă. Arătau atât de jalnic,…
Moș Nae
Început de ani ’90, seară de Moș Nicolae, orașul mirosea a combustibil ars, benzină cu plumb – așa se purta atunci –, scorțișoară prefabricată și speranțe ieftine. Eu mă târam pe stradă cu aerul acela specific studentului sărac: un amestec de foame, idealism și niște lei în buzunar, care se devalorizau în timp ce îi…
